Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a participat la ședința Grupului PPE, alături de cancelarul german Angela Merkel, unde au fost discutate principalele priorități ale președinției germane a Consiliului UE: ”drepturile noastre fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și răspunderea UE la nivel mondial.”
Europarlamentarul român a identificat un obiectiv comun al Parlamentului European și al președinției germane, și anume protejarea și ocrotirea Europei.
”Dorim să protejăm și să ocrotim Europa”, a subliniat Angela Merkel, un obiectiv pentru care luptăm cu toții, aici la Bruxelles, dar și acasă, în România”, a mai transmis Gheorghe Falcă pe pagina oficială de Facebook.
De asemenea, în mesajul său, Gheorghe Falcă a punctat că ”pandemia de Covid a lovit puternic cetățenii, dar o pandemie nu trebuie să fie o scuză pentru a nu respecta principiile democratice.”
Parlamentul European se reunește în această săptămână, de miercuri până vineri la Bruxelles, într-o sesiune plenară ce precedă summitul extraordinar al șefilor de stat sau de guvern din UE consacrat negocierilor planului de relansare a UE și al cărei principal subiect de pe agendă este președinția Germaniei la Consiliul Uniunii Europene.
Sesiunea plenară care începe miercuri va continua joi și vineri cu dezbateri și voturi pe dosare importante la nivelul Uniunii Europene.
Redefinirea strategiei UE post-COVID-19 în domeniul sănătății publice
Eurodeputații vor dezbate revizuirea necesară a politicii UE în domeniul sănătății publice, alături de comisarul pentru sănătate, Stella Kyriakdes, și vor discuta modalități pentru o mai bună echipare și coordonare a sistemelor de sănătate din UE pentru a face față amenințărilor viitoare la adresa sănătății.
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală lacune în ceea ce privește modul în care UE și statele sale membre se ocupă de urgențele în materie de sănătate publică, precizează Parlamentul, subliniind că o rezoluție va fi supusă la vot vineri.
Bugetul multianual: va deveni respectarea statului de drept o condiție pentru accesarea fondurilor europene?
Apoi, Parlamentul European va chestiona Consiliul și Comisia privind condiționarea obligatorie pentru accesarea finanțării UE de respectarea principiilor statului de drept, în cadrul următorului CFM.
În mai 2018, Comisia a propus un mecanism de suspendare sau de reducere a fondurilor UE dacă există „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” pentru perioada următorului cadru financiar multianual (CFM), 2021-2027.
În ianuarie 2019, eurodeputații au adoptat mandatul de negociere, convenind asupra acestui principiu, însă solicitând în plus ca beneficiarii finali să fie protejați în mod corespunzător și ca Parlamentul să se implice pe deplin în procesul decizional privind suspendarea plăților.
Eurodeputații vor vota controversata reformă a sectorului de transport rutier. România și alte state nu susțin această reformă
Parlamentul European va da ultimul vot privind reformele menite să îmbunătățească condițiile de muncă ale șoferilor, să clarifice prevederile legate de detașarea acestora și să combată practicile ilegale.
Eurodeputații se vor pronunța miercuri cu privire la schimbările aduse normelor revizuite privind detașarea șoferilor, perioadele de repaus ale acestora și o mai bună aplicare a normelor în materie de cabotaj (și anume, transportul de mărfuri efectuat cu titlu temporar de către transportatori nerezidenți). Reforma va contribui, printre altele, la asigurarea unei remunerații echitabile pentru șoferi, la prevenirea cabotajului sistematic și la combaterea societăților de tip „cutie poștală”.
Noile norme, care au fost convenite provizoriu cu Consiliul, vor fi considerate adoptate, cu excepția cazului în care amendamentele depuse sunt votate cu majoritate absolută (adică cel puțin 353 de voturi).
Miniştrii Transporturilor din nouă ţări UE au făcut apel, săptămâna trecută, către Parlamentul European să aducă modificări la primul Pachet al Mobilităţii, care să ţină cont de competiţia echitabilă, de obiectivele UE în politica de mediu şi de piaţa unică, precum şi de noile realităţi socio-economice post-Covid-19.
În perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie , ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.
“În cadrul scrisorii, cei doi oficiali români împreună cu omologii lor au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I”, a informat MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.